Dezinformare cu AI în România: rețele, deepfake, unde raportezi

Dezinformarea cu AI nu mai înseamnă, de regulă, o singură imagine trucată care devine virală: înseamnă rețele de conturi care produc, comentează și amplifică același mesaj în aceeași fereastră de timp. În România, mecanismul a ajuns într-o hotărâre a Curții Constituționale, în rapoartele platformelor și în rapoartele anuale ale DNSC și ANCOM. Ghidul de mai jos explică cum arată o campanie coordonată, după ce semnale o recunoști și unde o raportezi concret, în funcție de ce ai găsit.

Articolul tratează comportamentul coordonat, nu analiza unui singur material. Dacă vrei să verifici o imagine sau o înregistrare anume (indicii vizuale, proveniență, C2PA), ghidul complet e în articolul despre cum recunoști imaginile și clipurile generate de AI. Aici ne uităm la rețea: cine postează, când, cât de repede și cu ce scop. Reflexele de reacție (verifici pe un canal cunoscut, nu acționezi sub presiune, recunoști urgența și autoritatea folosite ca pârghie, raportezi corect în România) sunt aceleași ca în apărarea împotriva fraudei și se exersează în cursul Apărare împotriva Fraudelor AI și Deepfake.

Textul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța juridică de specialitate. Descrie mecanisme și hotărâri oficiale, cu sursa indicată, fără să evalueze partide sau candidați.

Ce s-a documentat oficial în România, din 2024 până azi

Despre campaniile de dezinformare din România circulă multe impresii. Merită pornit de la ce au scris instituțiile. Iată faptele, cu sursa lor.

Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1231 din aceeași zi, a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui din 2024. Curtea s-a raportat la notele de informare declasificate pe 4 decembrie 2024, prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie. Conform hotărârii, principalele aspecte imputate au fost manipularea votului și distorsionarea egalității de șanse, „prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale”, precum și finanțarea din surse nedeclarate. Curtea mai reține că unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, „prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”, iar materialele de promovare nu au purtat însemnele publicității electorale. Hotărârea nu numește o platformă anume.

Raportul TikTok depus la Comisia Europeană în baza Codului de bune practici privind dezinformarea, pentru a doua jumătate a lui 2024, arată, potrivit Europei Libere (2 aprilie 2025), că platforma a eliminat în 2024 șase rețele de influență ascunsă care vizau specific publicul din România. Cea mai mare, oprită în decembrie 2024, avea 27.217 conturi, funcționa printr-un furnizor de interacțiuni false și se baza pe postarea de comentarii, nu pe clipuri. Conturile aveau, cumulat, 70.892 de urmăritori.

Comisia Europeană a deschis pe 17 decembrie 2024 o procedură formală împotriva TikTok în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), pentru suspiciunea că nu a evaluat și atenuat corect riscurile pentru integritatea alegerilor. Ancheta privește sistemele de recomandare, inclusiv riscul de manipulare coordonată neautentică și de exploatare automatizată, plus regulile pentru reclamele politice. Într-o întâlnire cu jurnaliști români, relatată de Gazeta de Sud pe 9 octombrie 2026, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru digital a confirmat că investigația este în desfășurare. Deschiderea procedurii nu anticipează rezultatul.

Raportul anual DNSC pe 2025 (aprobat prin HCSAT nr. 117 din 7 august 2026) descrie munca din alegerile prezidențiale din mai 2025. DNSC a avut 10 experți în Echipa Lucrări Campanie Online (ELCO) de la Biroul Electoral Central, care au contribuit la procesarea a peste 5.800 de decizii privind conținutul electoral online și la o bază de date cu peste 1.400 de conturi verificate. Separat, echipa internă a DNSC a analizat peste 1.600 de conturi suspecte de pe TikTok, Facebook și Instagram, dintre care 103 cu comportament posibil automatizat, raportate oficial platformelor. Același raport descrie o rețea coordonată de 1.188 de conturi TikTok cu tipare tehnice identice în cinci campanii distincte. Un detaliu ușor de citat greșit: acele cinci campanii vizau Republica Moldova, Ucraina și Germania, nu România. Analiza a pornit însă de la experiența acumulată la alegerile din România.

În ianuarie 2026, Jandarmeria Română a avertizat că un proces-verbal care circula online, despre o amendă de 2.000 de lei aplicată unui participant la protestele din 24 ianuarie, fusese modificat față de procesul-verbal original și avea un conținut ilogic și incoerent. Presa a relatat că erorile din document indică o generare automată cu AI, iar instituția a publicat cele două variante una lângă alta, cu diferențele marcate (Digi24, 30 ianuarie 2026).

La nivel european, raportul lunar nr. 4 al EDMO, publicat pe 20 octombrie 2026, arată că în septembrie 2026, din 1.525 de cazuri înregistrate în articolele de verificare a faptelor din UE și Norvegia, 235 (15%) au folosit conținut creat sau manipulat cu AI. Cifra e europeană, nu pe România.

Anatomia unei campanii coordonate care folosește AI

Rapoartele de mai sus descriu aceleași piese, combinate diferit. Ca să știi cum recunoști o campanie de dezinformare, le iei pe rând.

Conturile: multe, noi, asemănătoare

Baza rețelei e un stoc de conturi false coordonate, cumpărate sau compromise. Generatoarele de imagini rezolvă o problemă veche a operatorilor: o poză de profil furată poate fi găsită prin căutare inversă, pe când o față generată nu are un original pe care căutarea să-l găsească. DNSC vorbește despre „tipare tehnice identice” și „metode similare de serializare”, adică o rețea se trădează prin ce are în comun, nu prin un singur cont.

Conținutul sintetic la scară

Modelele de limbaj pot scrie sute de variații ale aceluiași mesaj, în registre diferite și într-o română fluentă. Vocile clonate și clipurile generate se adaugă peste. Raportul EDMO din octombrie 2026 descrie, de exemplu, un grup civic fictiv care a folosit o voce generată cu AI a unei activiste reale și urmăritori probabil cumpărați. Escrocheriile financiare cu persoane publice folosesc aceeași tehnică (în mai 2025, Bitdefender a semnalat clipuri deepfake cu doi candidați la președinție folosiți pentru o „investiție” falsă); acolo ținta e banul, iar mecanismul e explicat în articolele despre investițiile și trading-ul „cu AI” și despre escrocheriile cu voci clonate.

Comentariile coordonate: volumul ca argument

Cazul de 27.217 conturi e instructiv tocmai pentru că rețeaua nu producea clipuri, ci comentarii. Comentariile ieftine, puse sub postările altora, creează impresia unui consens. Un cititor care vede două sute de comentarii în aceeași direcție trage concluzia „toată lumea crede asta”, chiar dacă o mare parte vin din aceeași sursă.

Amplificarea algoritmică

Sistemele de recomandare țin cont de interacțiune. O rețea care apreciază, distribuie și comentează în primele minute poate împinge un conținut spre oameni reali, care îl duc mai departe fără să știe de unde a pornit. CCR a numit fenomenul „exploatarea abuzivă a algoritmilor”, iar DSA cere platformelor foarte mari să evalueze explicit dacă riscurile sunt influențate de „manipularea intenționată a serviciului lor, inclusiv prin utilizarea neautentică sau exploatarea automatizată” (articolul 34).

Site-urile de „știri” și clonele

A doua cale de credibilitate e o pagină care arată ca presa. EDMO descrie un site care clona o publicație ucraineană reală, înregistrat cu două zile înainte să publice povestea falsă și combinat cu un clip generat cu AI. Același raport, citând EUvsDisinfo, arată cum o postare preluată de pe un canal de Telegram a apărut în patru minute pe 14 site-uri ale aceleiași rețele, inclusiv pe varianta în limba română. Viteza aceasta nu e editorială; e automatizare.

Documentele false

Procesul-verbal din ianuarie 2026 arată o variantă mai ieftină decât deepfake-ul: un document oficial modificat, cu antet și ștampilă credibile la prima vedere. Un document pare o dovadă, nu o opinie, așa că se distribuie mai ușor.

Semnalele unei campanii coordonate: lista de verificare

Niciun semnal izolat nu dovedește o campanie. Mulți oameni reali pot avea aceeași opinie și pot posta în aceeași seară. Contează combinația. Cu cât bifezi mai multe puncte, cu atât merită să tratezi conținutul ca suspect până la verificare.

Despre conturi

• Conturi create recent, cu puține postări proprii și multă activitate pe un singur subiect.
• Poze de profil cu aspect de portret „perfect”, fără alte fotografii personale, sau poze care se repetă între conturi.
• Nume construite după un tipar (prenume plus cifre, aceeași structură la zeci de conturi).
• Conturi care au schimbat brusc limba sau tema, de la sport sau rețete la politică.

Despre conținut

• Aceleași formulări sau aceleași greșeli, repetate cu mici variații de conturi fără legătură aparentă.
• Comentarii generice, care se potrivesc sub orice postare („exact, oamenii s-au trezit”), puse în număr mare sub conținutul altora.
• Ton emoțional ridicat și un îndemn la distribuire rapidă („până nu îl șterg”).
• Documente, capturi sau „comunicate” fără link spre sursa oficială care ar trebui să le găzduiască.

Despre timp și răspândire

• Rafale: zeci de postări sau comentarii în câteva minute, apoi liniște.
• Același material apare simultan pe mai multe site-uri sau pagini, uneori cu același titlu.
• Un subiect obscur ajunge brusc în tendințe fără să fi apărut în presa care îl acoperă de obicei.

Despre sursă

• Site de „știri” fără redacție, fără date de contact verificabile, cu domeniu înregistrat recent.
• Nume sau aspect foarte apropiat de o publicație ori o instituție reală.
• Sursa invocată („un document de la minister”) nu apare pe site-ul instituției și nici în presa care are acces la instituție.

Pentru un singur material din această rețea, pașii de verificare vizuală și de proveniență sunt cei din ghidul pentru imagini și clipuri generate de AI. Firmele care au nevoie de unelte automate găsesc limitele lor reale în analiza despre detectoarele deepfake. Același tipar de volum fals apare și în comerț: recenziile false generate cu AI folosesc aceeași logică a consensului fabricat.

Cursul despre apărarea împotriva fraudelor AI și deepfake pornește de la fraudă, nu de la campanii politice, dar modulele lui despre semnalele de manipulare și presiunea socială și cel despre avertismentele DNSC și raportarea corectă în România lucrează cu aceleași mecanisme ca lista de mai sus.

Scenariu ilustrativ: un „comunicat” care nu există

Scenariu ilustrativ, construit din mecanismele documentate mai sus. Persoanele, instituția și site-ul sunt fictive.

Joi seara, într-un grup local de Facebook apare captura unui „comunicat” al direcției de sănătate publică dintr-un județ: apa de la rețea ar fi contaminată, iar școlile se închid de luni. Captura are antet și ștampilă. În 40 de minute, postarea are peste 300 de comentarii, multe de la conturi cu poze de profil asemănătoare, create în ultimele două luni, cu formulări aproape identice: „au ascuns asta o săptămână”, „distribuiți, o să o șteargă”. Un site cu nume apropiat de un ziar local publică „știrea” cu o înregistrare audio în care un „purtător de cuvânt” confirmă.

Ana, profesoară și administratoare a grupului părinților din școală, primește linkul de trei ori. Ce face:

1. Nu distribuie, nici măcar ca să întrebe dacă e real. Orice distribuire, chiar cu semn de întrebare, ajută algoritmul.
2. Caută comunicatul pe site-ul instituției și pe paginile ei oficiale. Nu există. Nici presa locală care acoperă de obicei instituția nu are subiectul.
3. Se uită la rețea, nu doar la document. Conturile care comentează au aceleași tipare; site-ul are domeniul înregistrat de câteva zile și nicio redacție declarată.
4. Documentează: capturi cu URL-ul și ora vizibile, linkurile conturilor care comentează în rafală.
5. Raportează în paralel, pe trei căi: raportează postarea și conturile pe platformă (conținut fals despre o instituție, conturi false), anunță instituția vizată ca să poată dezminți oficial și trimite materialul unei redacții de verificare a faptelor.
6. Postează în grupul părinților doar informația verificată, cu link spre sursa oficială, fără să reia captura falsă.

Partea care contează: Ana nu a avut nevoie să demonstreze că audio-ul e generat cu AI. Lipsa sursei oficiale și tiparul rețelei au fost suficiente ca să nu amplifice.

Dezinformarea involuntară: când chatbotul inventează și oamenii pleacă la drum

Nu orice informație falsă are un operator. Pe 6 septembrie 2026, Știrile ProTV relata că peste 10 autocare ajunseseră la Jurilovca (județul Tulcea) pentru Festivalul Borșului Lipovenesc, pe care primăria nu îl organizase în 2026. Potrivit primarului, agenții de turism promovaseră excursii cu date diferite din august și septembrie fără să verifice la primărie, singurul organizator. Primarul a spus că a întrebat el însuși ChatGPT dacă festivalul are loc și a primit un răspuns greșit, care confirma evenimentul.

Lanțul e simplu: un model de limbaj produce un răspuns plauzibil, cineva îl folosește fără să verifice, un afiș transformă eroarea în „fapt”, iar oamenii acționează. Nimeni nu a vrut să dezinformeze. Mecanismul tehnic, adică de ce un model inventează cu încredere, e explicat în ghidul despre halucinațiile AI.

Consecința practică pentru perioadele sensibile: datele, locurile și regulile oficiale (vot, înscrieri, termene, programe ale instituțiilor) se verifică pe site-ul instituției care le stabilește, nu în răspunsul unui chatbot și nici într-o captură a acelui răspuns. Pentru copii și adolescenți, care folosesc aceste instrumente ca motor de căutare, discuția despre sursă e una dintre cele propuse în ghidul pentru părinți.

Ce spune legea, în România și în UE

Prima distincție, cea mai importantă: dezinformarea nu e, în sine, automat ilegală. O afirmație falsă poate fi legală, iar regulile platformelor (despre conturi false, spam, comportament neautentic) acoperă mult mai mult decât legea. De aici vin și căile diferite de raportare.

Codul penal incriminează la articolul 404 comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, cu închisoare de la unu la cinci ani. Condițiile sunt cumulative și restrictive: cunoașterea caracterului fals și punerea în pericol a securității naționale. Pentru alte fapte (amenințări, fals în înscrisuri, înșelăciune) se aplică încadrările lor proprii, stabilite de organele de urmărire penală.

Regulamentul privind serviciile digitale (UE) 2022/2065 e cadrul principal pentru platforme:

• articolul 16 obligă furnizorii de găzduire să aibă un mecanism prin care oricine poate notifica un conținut pe care îl consideră ilegal, cu explicația motivelor și URL-ul exact;
• articolul 17 cere o expunere de motive pentru decizia luată;
• articolul 20 dă acces, cel puțin șase luni de la decizie, la un sistem intern de contestare;
• articolul 21 permite apelul la organisme de soluționare extrajudiciară a litigiilor aprobate de coordonatorul serviciilor digitale;
• articolul 22 creează statutul de notificator de încredere, ale cărui semnalări sunt tratate cu prioritate. În România, ANCOM a acordat acest statut Organizației Salvați Copiii, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și, în 2025, Asociației eLiberare, aceasta din urmă inclusiv pentru elemente neconsensuale care conțin deepfake;
• articolele 34 și 35 obligă platformele foarte mari să evalueze și să atenueze riscurile sistemice, inclusiv efectele asupra discursului civic și a proceselor electorale;
• articolul 53 îți dă dreptul să depui plângere la coordonatorul serviciilor digitale.

Din 1 iulie 2025, Codul de conduită privind dezinformarea, semnat de platformele mari, funcționează ca instrument de coreglementare integrat în cadrul DSA, cu angajamente care pot fi auditate.

Legea nr. 50/2024 face din ANCOM coordonatorul serviciilor digitale din România. ANCOM supraveghează furnizorii stabiliți în România, nu moderează conținut și nu decide dacă o postare e ilegală; asta revine autorităților competente pe domeniu. În raportul anual DSA pentru 2025, ANCOM arată că a primit aproximativ 400 de sesizări, dintre care 177 invocau încălcări ale obligațiilor furnizorilor; 8 plângeri au fost transmise coordonatorilor din țările unde sunt stabilite platformele. În același an, autoritățile relevante din România au emis 4.191 de ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal. Sesizările care priveau legislația electorală au fost trimise autorităților electorale.

În perioada electorală, regulile se stabilesc pentru fiecare scrutin. Pentru prezidențialele din 2025, OUG nr. 1/2025 (Monitorul Oficial nr. 44 din 17 ianuarie 2025, articolul 17) a prevăzut că plângerile privind campania online de pe platformele foarte mari se soluționează de Biroul Electoral Central. Deciziile de admitere au devenit ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal în sensul articolului 9 din DSA, transmise prin Autoritatea Electorală Permanentă. Platforma avea 5 ore de la notificare să elimine materialul, sub sancțiunea unei amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri, iar deciziile BEC puteau fi contestate la Curtea de Apel București în 48 de ore. Ordonanța viza explicit alegerile din 2025, așa că la următorul scrutin verifici regulile adoptate pentru acela.

Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică se aplică de la 10 octombrie 2025. Fiecare material publicitar politic trebuie să declare clar că e publicitate politică și să arate identitatea sponsorului (articolul 11). Un val de conturi care împinge mesaje politice fără nicio etichetă e, din acest motiv, un semnal în plus.

AI Act (Regulamentul (UE) 2024/1689) atinge subiectul pe două căi. Articolul 50, aplicabil din 2 august 2026, obligă pe cine folosește un sistem AI pentru a genera sau manipula un deepfake să dezvăluie că acel conținut a fost generat sau manipulat artificial; detaliile de calendar, inclusiv perioada de tranziție până la 2 decembrie 2026 pentru furnizorii deja pe piață, sunt în ghidul despre marcarea conținutului AI, iar cadrul general în articolul despre obligațiile companiilor românești sub AI Act. Separat, anexa III punctul 8 litera (b) încadrează ca risc ridicat sistemele AI destinate să influențeze rezultatul unor alegeri sau comportamentul de vot, cu excepția uneltelor administrative și logistice de campanie. După Regulamentul (UE) 2026/1744, obligațiile pentru sistemele din anexa III se aplică de la 2 decembrie 2027.

Pentru echipele de comunicare care produc conținut cu AI și trebuie să știe ce, cum și unde etichetează, modulul despre deepfake-uri și conținut manipulat din cursul Etichetare și Transparență Conținut AI intră în detaliu, inclusiv excepțiile pentru satiră și ficțiune.

Unde raportezi dezinformarea, în funcție de ce ai găsit

Câteva reguli valabile pe toate căile:

• Documentează înainte să raportezi. Captură cu URL-ul și ora, linkul contului, nu doar numele lui. Dacă postarea dispare, dovada rămâne.
• Raportează conținutul, nu doar persoana. Notificarea cu URL exact e cea pe care platforma o poate procesa.
• Nu „demonta” public prin redistribuire. O captură cu „uitați ce fals” pune falsul în fața altor oameni.
• Pentru fraude cu bani la mijloc, ordinea e alta: întâi banca, apoi Poliția. Procedura pentru firme e în ghidul despre deepfake și fraudă AI în companii.

Ce reții, pe roluri

Comunicatori și PR. Planul de criză are nevoie de un paragraf despre imitare și documente false: cine confirmă rapid că un „comunicat” nu e al vostru, pe ce canal, în cât timp. Dezmințirea pe canalele proprii e mai eficientă decât o discuție în comentariile postării false.

Profesori. Exercițiul util la clasă nu e „ghicește dacă poza e AI”, ci „găsește sursa”: unde ar trebui să existe informația dacă ar fi adevărată și de ce nu e acolo.

Jurnaliști. Când scrii despre o campanie coordonată, descrie mecanismul și cifrele din sursa oficială, nu reproduce materialul fals ca ilustrație. Și citează exact: o rețea documentată în altă țară nu devine rețea „despre România” pentru că a analizat-o o instituție română.

Întrebări frecvente

Cum recunosc o campanie de dezinformare cu AI dacă nu mă pricep la tehnologie? Uită-te la comportament, nu la pixeli: multe conturi noi și asemănătoare, aceleași formulări repetate, postări în rafală și o sursă oficială care lipsește. Combinația acestor semnale contează mai mult decât orice detaliu al unei imagini.

Este dezinformarea o infracțiune în România? Nu automat. Codul penal (articolul 404) incriminează răspândirea de informații false sau documente falsificate doar dacă autorul cunoaște caracterul fals și dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională. Multe falsuri încalcă însă regulile platformelor, iar unele intră sub alte infracțiuni, cum ar fi falsul sau înșelăciunea.

Pot raporta la ANCOM o postare falsă de pe o rețea socială? ANCOM nu moderează conținut și nu decide dacă o postare e ilegală. Raportarea conținutului se face întâi la platformă. La ANCOM te adresezi dacă platforma nu își respectă obligațiile din DSA, de exemplu nu are mecanism de notificare sau nu îți motivează decizia.

Unde raportez un deepfake în campania electorală? Pe platformă, prin mecanismul de notificare, și, dacă e material de campanie fără marcajul obligatoriu, la Biroul Electoral Central sau la biroul electoral competent, după regulile stabilite pentru acel scrutin. La prezidențialele din 2025, deciziile BEC au devenit ordine către platforme, cu termen de eliminare de 5 ore.

Cum se raportează conținut ilegal în baza DSA? Prin formularul de notificare al platformei: explici de ce consideri conținutul ilegal, dai URL-ul exact și datele tale de contact. Primești o decizie motivată, pe care o poți contesta prin sistemul intern al platformei sau la un organism de soluționare extrajudiciară aprobat de coordonatorul serviciilor digitale.

Concluzie

Campaniile care folosesc AI nu se recunosc după un singur material perfect, ci după rețea: conturi, ritm, volum și o sursă oficială care lipsește. Instituțiile din România au documentat mecanismul, de la Hotărârea CCR nr. 32/2024 la raportul DNSC pe 2025, iar cadrul legal (DSA, Legea 50/2024, regulile electorale stabilite pentru fiecare scrutin, AI Act) oferă căi diferite pentru probleme diferite.

Regula practică are trei pași: nu amplifici, documentezi, raportezi pe calea potrivită. Raportarea pe platformă e prima, nu ultima, iar verificarea la sursa oficială rămâne singurul test care funcționează și împotriva campaniilor, și împotriva unui chatbot care greșește cu încredere.

Surse și resurse oficiale

• Curtea Constituțională, Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024
• Comisia Europeană, deschiderea procedurii formale împotriva TikTok (17 decembrie 2024)
• Europa Liberă, raportul TikTok privind rețelele care vizau România (2 aprilie 2025)
• DNSC, Raportul anual de activitate 2025, aprobat prin HCSAT nr. 117/07.08.2026
• ANCOM, cadrul legal de soluționare a plângerilor privind campania electorală online
• ANCOM, raportul anual al coordonatorului serviciilor digitale pentru 2025
• Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (EUR-Lex)
• EDMO, Monthly Report nr. 4 (20 octombrie 2026)

Verificat la 21 octombrie 2026; regulile pentru campania online se stabilesc pentru fiecare scrutin, iar ancheta Comisiei privind TikTok era în desfășurare la această dată.